Vis

O fantezie , un Fanfan, o firimitură, un adevăr spus la timp, lumea are nevoie uneori de adevăr, cu preţul vieţii, poţi trăi fără mândrie? Cămila bătrână tace. Muzele tac. Fanfaronii cad în extaz. FANFAN FANDEAZĂ. Castanii din cimitirul evreiesc. La marginea oraşului. La marginea lumii. Fiecare cu treaba sa. Viermii nu au nici o grijă. Cariul lucrează şi el. ... Frumuseţea se ascunde-n sferă şi în sacrificiu.Se face seară. Bunule Dumnezeu, reaşează lucrurile cum erau la început, când nu exista moarte, nici omor. Cu vidul se taie vidul, spune Doru. Hai să operăm timpul, pe masa spaţiului. Aş putea fi extrem de bătrân. Pot ocoli timpul. Tot Doru – „Deschizând sfera, frumuseţea ar ţâşni înrobitoare şi astfel, ne-ar lipsi ceva”. Dacă vei căuta, nu vei obosi. Numai cei care nu caută nimic sunt mereu obosiţi. Aleargă odihnindu-te, spune Doru.
Puritatea unui vis. Se făcea că eram în America, mă plimbam cu acea imagine din anii 6o, imaginea părea concretă, era un parc cu apă stătută, iar eu o sărutam pe R, îmi venea să plâng de bucurie şi de neputinţa de a crede că totul este real, că ea există, ea mă liniştea, apoi punea totul la îndoială, îi simţeam buzele, familiare, cunoscute, singurul aspect ciudat era impuritatea apei, o apă poluată, tulbure, înspumată de detergenţi, pe maluri mizerie, ceva mă făcea să cred că trebuie să plec şi m-am trezit, era ora şase, m-am sculat şi am trecut la dragul de computer, câine ascultător. Am mintea limpede, cu corespondenţa nu există nici o şansă de revigorare a ceva total mort, iar cu şeful S. este imposibil să mai revin la relaţii normale, mă pot aştepta la orice răutate, nu ştiu cât voi rezista, probabil, voi rămâne acasă, ca un pensionar cuminte.Unde se află planeta înţelepţilor? Există planeta fără timp? O bâlbâială a văzului. Naşterea mea a fost reuşită? Cine ştie? Moartea are valori negative.