Taci din gură


Taci din gură

 

 

 

 

Cred că Dumnezeu ne-a lăsat doar două daruri – cunoașterea și ura.

Iubirea ne-o inventăm noi.  Veți spune că sunt un eretic. Sunt.

 

Am cunoscut  trei indivizi, X,Y, Z..  X era înalt de trei metri, mi-a strigat – TACI, MĂI DIN GURĂ, NU VEZI CĂ EȘTI PROST? Nu vedeam. Omul m-a pus în lanțuri, într-o celulă, un lup păzea ușa, m-a lăsat să mor de foame., de singurătate.  Y era un tip firav, cu ochelari negri, de spion, deștept foc, mi-a strigat – TACI  DIN GURĂ, NU VEZI CĂ EȘTI PROST? Nu vedeam.  M-a înjurat, m-a scuipat, și-a stins țigara în palma mea și dus a fost.  Z  a fost mai blând la început. Mi-a spus că suntem prieteni, că mă apreciază, apoi, brusc a scos un bulan de cauciuc, m-a lovit în moalele capului și mi-a strigat – NU VEZI CĂ EȘTI PROST?  Nu vedeam, eram și amețit de la lovitură. Omul mi-a promis că-mi sparge dinții, mă bagă la pârnaie, îmi ia casa, slujba,  tot, mă las gol-goluț.

 

Adevărul este că am întâlnit în viață tot atâta ură, cât și  posibilități de cunoaștere.  Nimeni  nu a regretat niciodată nimic. Se bucură de viață și de bucuriile ei.(sic!). Mă refer la X,Y,Z.  Din dragoste nu am învățat nimic, pentru că inima este un copil prost, de aceea, probabil, mi se striga – NU VEZI CĂ EȘTI PROST?

 

Fondatorul psihanalizei era fiul unui negustor de lână. Nu a tăcut, a vorbit ce avea de vorbit.

 

Esenin semăna cu un mesteacăn, cu o colină în zori, cu un râu albastru, nu a tăcut.

 

Jaguarul își mușcă stăpânul numai după ce crește.

 

Nudul –cariatidă și omidă.

 

Dansatoare pe sârmă – trist spectacol.

 

Ciocul mic și pasul mare, creier  slab și capul tare.

 

Se anunță mari vijelii, taci din gură.

 

BORIS MARIAN

 

Mesaje secrete si amenințări ( COLAJ LITERAR)


Mesaje secrete si amenințări ( COLAJ LITERAR)

Anul de grație 2000 e.n., Malaesia

 

 

Domnul Bormașină  susține ca nu e anticui. Desigur ca nu e...Are si alte calitați după cum le prezintă singur , zilele acestea de pomenire în Falkland a bătăliei cu Anglia.

RETEAUA    DE SPIONL „PRIETRENII OMULUI”  A SURPRINS  un dialog în care un necunoscut vorbea despre ..

Împăratul Stâncăghri că nu este HOMO, ci promo. Altul vorbea ceva de capișon, de la Capodistria.

Se dedică unora care uită cine sunt. Te înțeleg, vrei să fii altfel,vrei să trăiești bine, nu vrei să mori,scopul scuză mijloacele, îl vinzi și pe fratele tău,doar să câștigi bunăvoința celor de care depinzi,ești talentat, te bucuri cu  popriile mici/mari succese,cine n-ar face la fel? Nu, fratele meu,glonțul e orb, legea se-aplică orbește,tu ai de toate, doar conștiința este tăcută în sufletul tău, de fapt este mai simplu să viețuiești fără o conștiință. Poate sunt demagog,poate greșesc, recunosc, nu am dreptul nici să te judec,nici să te laud n-aș putea. Cu oameni ca tine,eu cred că de mult reveneam la traiul în grote.Dar am o speranță. Ai chip de om și poate că undeva,în micul tău antreu  își face loc o-ntrebare.Poate regreți. Poate apari cu o floare în mână,sunt gata să te primesc, deși ai fost căpșună.

 

S-a domolit dragostea ta nebunească?  Ai reușit , nu mai sunt cititor, mergi la Zidul Chinez, mulțiumește, bietul de tine, om inteligent și ce dragpstea te-a apucat  pentru un  Nimeni. Păi, dacă erai atât de mare, ce avea tu cu Peințesa  Papara. Doamne , te-aș duce în Kara Kum și te-aș lăsa acolo o săptămână singur, să cugeți, ca un  fanatic. Ce migdfala lui Dumnezeu ai cu mine? Nici acum nu pricep.Te pup, Apis.Poate că te-ai înrolat în Legiunea Străină?În acest caz, chiar devii interesant , dar îți strici orice planuri de viitor. Nu te ameninț , ci te previn, fac parte dintr-un organism care se ocupă de monitorizarea falsificatorilor de monezi în România, în Europa, în lume. Nu ai cum  verifica, poți să mă crezi pe cuvânt.Deși ești o halva, mă lăudai fără să ți-o cer.? Text de disperare de la zeița maiașilor –„nici in mormânt nu scap de el”. Alt text al Miței Cuțit- „Stimabile,te rog insistent să termini cu prostiile. am impresia că suferi de ceva cumplit. Cum se face că eu nu spun absolut niciun cuvânt, iar dumneata mă ataci peste tot. Mă întreb dacă sunteți sănătos la cap. Zău, așa ceva nu am văzut în viața mea, domnule Bormașină.Mințiți cu nerușinare și nu vă potoliți. Nu sunteți interesant absolut cu nimic. Sunteți de plâns, iar dacă eu tac înseamnă că nu doresc să-mi pierd vremea inutil cu niște minciuni și aberații colosale în rând cu niște vorbe mici de piață. Așa că insist să terminați cu prostiile. Nu te-am venerat stimabile domn, te-am stimat și respectat ceea ce nu se poate spune despre dumneata. Nu ești centrul pământului să îmi aplec atenția asupra dumitale. Acesta e primul și ultimul meu mesaj către dumneata. Insist să mă lași în pace, nu te cunosc și nu doresc acest lucru. Sunt aspecte mult mai interesante decât ura domnule. Ocupați-vă timpul cu lucruri frumoase. Mai sunt si altele, multe si  pline de MINCIUNI si URĂ fără magiun. Nu sunt acceptate comentarii. Domnul Bormașină,  declarat  terorist literar , anticui îsi va pierde capul . Cu ajutorul lui Dumnezeu,  in care  crede. 

Buliga

 

Trenul București-Oradea gonea nebunește în noapte. Un obiect neidentificat , căzut din cer  îl spulberă. Printre pasageri se afla și colegul meu , Buliga.  De atunci îl confund  cu orice motan gri, zărit pe stradă.  Adeseori îi aduc   de mâncare sau îl invit chiar în bucătărie. Într-o noapte, pe la două, deschid ochii  și zăresc  lângă  pat un motan de statura unui om , cu privire inteligentă, zâmbind.  Ce faci , colega? Era vocea lui Buliga.  Îți amintești cum îți băteai joc de mine la școală? Ții minte cum râdeai de poemul meu citit la cenaclu- „Magnitogorsk”?A, hidrocentrala sovietică? Dar de„Doina”  pe care am recitat-o la ora de română și la versurile – „Învață-ne să plângem/c-atât ne-a mai rămas”, ați râs toți în hohote, iar eu plângeam sub bancă?  Dar când mi-ați pus  sare amară în sandvici? Dar când m-a lovit unul cu o cărămidă, de am rămas lat, tu  ce ai făcut? Cum, nu te-am dus acasă? Ba da, dar nici nu ai întrebat cine a dat cu cărămida. De atunci  m-a durut capul și ție nu-ți păsa. Da, îmi aduc aminte.  Nu i-am spus că mie mi-a scăpat un motan de pe balcon,  a făcut o fractură. O, Doamne. Mă simțeam ca un șoarece, ca un os de găină.  Buliga m-a ronțăit toată noaptea. Dimineața nu mai era nici urmă de Buliga, de șoarece, de oase. Pe Calea Victoriei trecea un grup de studenți  care aveau să fie arestați pentru solidaritate cu  revoluționarii din Budapesta, în 1956. Era și Buliga printre ei. Nu se poate. Am închis ochii, am încercat să mă substitui colegului meu și am reușit.  Am devenit Buliga. Scriu versuri ca și el. Or fi mai bune? Pe unele nu le înțeleg nici eu, o fi de la cărămida căpătată în  bilă, la ora de sport.  Dar cine știe cum se naște poezia?  Cert este că numai în pomul roditor se dă cu pietre, iar eu am luat destule. Asta mi-e mărturia.

BORIS MARIAN

  

Bi-agonia


 Bi-agonia

 

Un vers aiurea – agonia salvează România, există prea mulți reiteri, gauleiteri, wer reitet so schnell durch Nacht un Wind, es ist der Vater mit seinem Kind, e în germană, nu vă speriați, anglofonilor,  e ora 13 și 15  minute, un om stă culcat, altul trage să moară,  unul e constipat, altul trage apa,  așa este la spital, mai fuge unul după seringi că s-au terminat, alții caută aer, Min. Sănătății nu mai are aer, nu a venit transportul de la UE, iar pușcăriabilii au luat aerul pentru  vilele de la Cățelu. Cine a întâlnit un parlamentar să-i spună că se caută  debili pentru suplimentul de amiază, totul este o confuzie și o infuzie  de capital  cu termen depășit, unde ești Tzara, unde ești Urmuz, unde ești Țepeș, doamne, dar ți-au furat țeapa. Mâncăm, dormim, inima lucrează, este singurul organ care lucrează fără ordin. Ciocan și Fier s-au întâlnit la frizer. Cuțitul i-a tras o palmă lui Sheetul. Capul de fier sabia nu-l taie și cu umilință lama i se îndoaie. Puternicul  baros vine pe din  dos. Puterea are formă de ciocan fără coadă. Fără bici nu poți bate nici un cal de lemn. Omul singur se spânzură când nu te aștepți. De aceea sforile din România nu țin nici greutatea unui pui fiert. La început a fost haosul, apoi a venit PSD-ul, BLL-ul, etc. Obtuzul este frate cu confuzul, amândoi au doctoratul în bittere. Ce bucuros sunt când confund pe cineva.  Mă luminez la față și întreb- tu ești Marxule? Omul se întoarce, își scoate din respect barba falsă,  face cu ochiul de sub fesă și zice – Eu v-am spus de o sută cincizeci de ani,  furtul este cel mai prețios capital. Cofetari din toate țările, tratați-vă.  Bucuria fierăstrăului când este confundat cu o vioară, asta până la  Ceaikovski, apoi nu mai ține. De frica  omului, vacile fug la abator. Lătratul câinilor anunță sosirea cometei, dar nimeni nu mai vrea să vină aici. Nici pisicile nu mai iubesc șoarecii, preferă un cârnat  sintetic. Și totuși , ce facem cu agonia asta?  Ne tot gonește  prin Hades, deși spațiul s-a micșorat. Se vinde la metru cub.

BORIS MARIAN