Supușenie
Era o dată, de mai multe ori să mor,
o, nu, nu m-am supus. Nu ai darul supușeniei, mi-a spus castorul cel cuminte,
globulele roșii nu se vor supune globulelor albe, sunt sigur, doamnă, ți-aș dărui globulele mele, nu se
potrivesc. Din gâtlejul meu crește un brad verde, nu voi putea vorbi, nu mă supun. Viața nu se
supune vieții, moartea nu se supune morții.
Supușenie- otravă din vremuri legendare, când omul era slab la minte și la
trup. Dușmana iubirii nu este ura, ci mila. Eu când kiubesc nu vreau să cunosc
mila. Mila ucide, e plânsul din urma dricului.
Un boschetar îmi cere o țigară, îi dau, dar mă doare umilința lui. I will
hear Brutus speak. Din dragoste Brutus l-a ucis pe Caesar, but Brutus is a
honourable man. Pentru josnicia în care trăim era nevoie de
Dumnezeu, altfel tușim, pentru iubirile neîmplinite era nevoie de Dumnezeu, poate iubim, pentru
copiii noștri nevinovați este..nevoie de Dumnezeu, știm. Unde alergăm?
Pe picioare, pe genunchi, pe burtă, nopțile ne ascund chipul, strigăm, nu ne auzim inima, ziua se uită mirată,cheile s-au pierdut, Tablele Legii
s-au spart, stăm spate-n spate, ce nuntă
mare, fără miri. Ce carabină, care dușmani? Tribul păsării de fier,ochii lor sunt de piatră. Lumea e tot mai nelumească. Din spaimă se naște
curajul,din moarte nemoartea. E rece pământul, mai aveam de spus ceva,
Doamne.Privesc copacul, el se uită
la mine,„ Ce cauți aici?”,întrebăm în același timp. Un
porumbel ne urmărește cu coada ochiului. Doar astfel înțeleg rolul meu în
natură. Restul sunt frunze, pene,
vorbe, valuri, timp.Sunt obosit să mai
pierd. Ba nu mă loghez,ba alunec pe gheață. Nimic nu are
rost,zice castorul. Nimic nu
iese bine, rușine. O ușă în
viață. Totul pare prea ușor ori prea greu. Gândești dihotomic, dihanie. Rateul ca formă de viață. Să nu te-ntorci cu spatele
la mine, tu, Poesie, rime
reci,sublime. Nu părăsesc nici crez, nici jurăminți, tu nu mă minți. În
tot ce mă-nconjoară e un abur
îmbătător și totodată sacru, de
brațul nevăzut mă sprijin, iubita mea, gheișă de prestigiu.
Să te înșel? Doar timp destul să-mi dai, sunt
iadul,nici tu nu ești rai. Din
nuntă-n nuntă am ajuns la mal, de-aici voi
fi drumeț astral. Mă voi iubi cu
Venus, Andromeda, luând și locul Zevsului cu Leda, mă vor pândi
diavolii din ceruri, ei spun că-s
îngeri, nu spun adevăruri.
BORIS
MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu