Turma (
ficțiune)
Mergeam în turmă, liniștiți. Mai behăia o voce, o voce a
viitorimii. În jur alerga dulăul Dvor, animal viclean și cu multe fețe.
Ciobanul se ocupa de vinațurile lui, mai striga el ceva, mai scria un
editorial. Dar îi trecea repede. Un timp am crezut că mi-e prieten, dar
prietenia e ca și vinul, fie se acrește , fie îl îndoaie gospodarul cu apă,
devine poșircă. Dulăul Dvor ba mușca o oaie, un berbecuț, ba se gudura pe lângă cioban. Cred că acest Dvor era fie
transsexual, fie castrat că nu manifesta nici un interes pentru sexul opus.
Fiind eu un berbecuț mai vioi, i-am propus să
scoatem o gazetă. Că nu, că da, în fine am ales o mioară care a preluat
frâiele de nu mai puteai scoate un cuvânt în fața ei. Într-o seară, s-au adunat
dulăul Dvor, cu oi și berbecuți și au votat eliminarea mea. A doua zi totul
părea rezolvat. Turma încă dormea. Am descoperit complotul și am găsit o
Mioriță care și-a luat rolul de responsabilă. Gazeta a mers mai departe.
Ciobanul dormea pe cojoacele lui. Dvor nu prea știa să scrie dar se autointitula
scriitor. A răbdat ce a răbdat, era și bolnav, așa se spunea, dar mușca mortal.
Avea diverse poze și diverse nume și diverse vârste. Mai copia și de pe la alți
autori. Îl molipsise și pe cioban de boala asta. S-a creat o atmosferă destul
de încinsă de care, evident, eram eu de vină. Întotdeauna cel ce face plătește.
M-au alungat, mi-au șters numărul, că fiecare berbecuț avea un număr, de nu mai puteam intra nicicum. Am
umblat pe la diverse sălașuri, stâne, natura era minunată, dar durerea din
suflet nu se ostoia. Am încercat să-l contactez pe cioban, pe dulăul Dvor,
câteva oițe, nimic. Parcă murisem. O fi omul o oaie? În numele dreptății,
binelui rar se adună, dar la rău turma este ca un zid. Nimic nu se clintește.
Am înțeles că viața are mai multe sensuri. Unul ar fi să lupți cu spiritul de
turmă. Adică acel spirit care se bazează
pe minciună, frică și interes. Binele
devine rău, răul devine bine. Citiți-l pe Orwell, veți înțelege. Ca și pe
Canetti, „Masele și puterea”. Dar mai aproape ne este ceaușismul.
Addenda- din protocoalele Turmei
- Dvor – B. ești un om de aur, dar trebuie să te elimin.
-Dvor- Ciobane, tu mă tratezi ca pe un gunoi?
-Ciobanul – Regret că m-am asociat cu Dvor.
-Dvor – Supunem la vot eliminarea lui B.
- Dvor – De ce tăceți, vă e frică de B. ?
- Dvor- Eu nu l-am eliminat pe B., el a plecat singur.
Turma a behăit mulțumită. Ce o fi în mintea unor mioare, unor
berbecuți, numai omul știe.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu