Spermatozoidul

Spermatozoidul


Mi se pare asemănător cu un spermatozoid. Cred că suntem evoluați și putem veni cu acest termen anatomic. Omul aleargă, este prezent peste tot, promovează, laudă, se autopropulsează, nu are chip, este identic cu milioane de semeni.

Închipuiește-ți, ochiul meu va fi mereu treaz, peste milenii, cum a fost treaz de multe mii de ani, un mac poate să crească și sub sârma ghimpată a acestui veac sărac. Să schimbi doar cheia, ceasul de la mână, să vezi cum casa ta s-a prăbușit, zăpada cade pe podele, în subsoluri mai sunt cadavre înainte de sfârșit.


Amurg al vorbelor, după Apocalipsă, un pas și înc-un pas pe–un gol ciment, o umbră sau o pată din lichidul din care generațiile se- aprind.
Zăvozii nopții latră fără teamă, nu-i nimeni pe-o planetă de ferigi, eu n-am să cred, eu n-am să fiu de față, dar ochiul meu cel veșnic spune – frig.


Timpul se uită la noi ca o prostituată trecută, ne știe pe toți, nu așteaptă nimic, unde te-nghesui brătane, nepoate? Pe unde crezi că poți să mai scapi de AIDS, SIFILIS?


Mai firav un păr de copil tresaltă pe masă, el va plăti, este blond precum aurul scump, noi ne vom duce, chiar criticul spune, care nimic nu a scris de când alfabetul s-a scris.

Mergem spre insulă, Insula Morților Harnici, poartă o luntre albe figuri de bezea, tot mai ușori ne simțim, tot mai nevolnici, mut ne privește stăpânul insulei Rock. Dar mai vâslim, dar mai schimbăm câte-o vorbă, moartea e-n noi, licurici, licurici, licurici.

BORIS MARIAN