Arcașul

Arcașul lăcrimând?


Primesc o cărticică din partea arcașului,
El nu are timp, el este arcașul ,
El este amintirea, trece ca vântul,
Undeva, lasă o dârâ de sânge,
Or fi florile vișinului?
Bietul Rilke, poetul fără globule roșii.


Ce gândește o adolescentă?

Nu uită să muylțumească mamei, apoi,
ștrengară privește prin gaura cheii,
la viața din alte părți,
Intervine și ZBURĂTORUL, hormonul
Atotputetrnic,
Totul rămâne în urmă,
Iar la sfârșit, un chiot de copil
Întrerupe idila și
readuce Pomul Cunoașterii pe pământ.


Jurații

Regele Ianeu avea un servitor care a ucis un om. Jurații l-au condamnat la moarte. Mânios, regele a venit în fața juraților și le-a cerut să anuleze verdictul. Ei au refuzat și au fost uciși, la ordinul regelui. „Dacă o slugă poate ucide un om oarecare, eu, regele, nu pot pedepsi cu moartea niște jurați”. Nimeni nu l-a contrazis și au trăit fericiți și astăzi.

Boris Marian