Eugen Ionescu

A plecat în Canare, spune cineva, de fapt cred că a spus în Canada sau în canale sau la canale, o încurcătură, ce pot spune unii sau alţii, tocmai m-am despărţit de cineva la care am ţinut destul de mult, viaţa ne dă câte un şut în fund, ca în armată, a treia cizmă, dar faţă de cei ce trăiesc în canale, oricum, sunt mai fericit. Un mic soare, Doamne, pentru sufletul meu. Doamne, eu sunt o frunză, o nucă, un broscoi speriat, o vrabie rănită, mi-au furat toate cuiburile, m-au ajuns toate praştiile , Doamne mic, ridică-mă şi fă-mi fericit ca pe boii cu coarne nevinovate, ca pe câinii cu ochii de înger, ca pe nenufari, ca pietrele prietenele – Eugen Ionesu. Onorat public, am nevoie de consideraţia d-voastră. Ca să mă consideraţi este foarte uşor. Trebuie să mă neînţelegeţi , apoi să mă înţelegeţi . Până azi m-aţi neînţeles suficient. A venit vremea să mă înţelegeţi. Eugen Ionescu. Acum amintiţi-vă de filmul „Pianistul” după romanul omonim de W.Szpilman. Cine s-a gândit mai profund la semnificaţia Paştelui evreiesc şi al celui creştin, care sunt apropiate calendaristic? Evreii renasc ca popor, prin ieşirea din robie, iar Iisus renaşte pentru vecie, după ce fusese crucificat de romani. Atunci , cum să-mi explic eu antisemitismul teologic? Nu este cel mai mare fals istoric, acuzaţia de deicid? Bietul Eugen Ionescu, revendicat de români, francezi,evrei, era un om universal. Deci nu este bietul Ionescu, este universalul Ionescu. .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu