Adversități
Unui amic i-a fugit nevasta în insula Madeira. Poliția nu
știe nimic. În schimb au fost găsiți galoșii contabilului șef de la societatea
„ Condorul”. Plus niște oase femurale din secolul trecut. La teatru nu ai voie
să strănuți, riști să iei o amendă pentru abuz în serviciu și plagiat la
vedere. La omul sărac nici peștii nu trag. Diferența de înălțime dintre oameni
este mai mică față de diferența dintre câini. Rothschild avea o vioară, scrie
într-o carte. Din vioară curgea aur, din aur se făceau decorații pentru vii și
morți. Morții sunt mai importanți. În cutia viorii zace un om. Bate din buze.
Am auzit ce spunea un fotoliu unui alt fotoliu. Mi-e rușine să reproduc.
Nimfele și-au lăsat parfumul pe brațele lor. Închipuiți-vă un codru în care
cresc fotolii. Mistreții nu ar fi mulțumiți. Fericiții seamănă între ei, nefericiții defel.
Am cunoscut un motan , care din ură
pentru șoareci, le mânca și cașcavalul. Cărțile dorm în biblioteci, oare vine
Judecata de Apoi? A fost descoperită holera pe o insulă nelocuită. Cineva s-a
folosit de un pian pentru a-i strânge mâna vecinului. Am intrat într-un port
depărtat, m-au primit, apoi m-au uitat, sprijinit în baston am privit cum
lumina vine din răsărit. Pirați, cămătari, mulți leproși, femei alergând după
groși, ce frumos mirosea a jasmin, acolo putem să trăim. Mi-am făcut o colibă
pe mal, noaptea stelară-i un bal, acolo aș vrea să mă duc, între stele pe-o scară
să urc. Eu de dorul tău mă usuc ( am uitat să-ți spun). Halucinant, spuse
bucătarul șef înainte de a-i trage o palmă după ceafă unui subordonat.
Dumnezeu este pe cerul gurii, El nu este în vârful limbii, în
fața sfințeniei Lui eu îngenunchez. Dumnezeu nu este o ruletă rusească, nu poți
să fii artist fără să crezi în viața de apoi. De acolo începe Poemul.
Mă aflam în holul Marelui Aeroport, în jurul meu roiau mulți
căutători de perle, comandori, diverși inși fără profesie precisă. Cineva
vorbea de un atentat. Un pendul gigantic străbătea spațiul lovind mortal câte
un nefericit. În loc de sânge, curgea miere și albine lacome se năpusteau asupra celui rănit. O
pasăre șia răspândit găinațul chiar la intrare. Unii afirmau că era doar
un nor mai noroios, care nu putea produce schimbări de orar. La
bufet se serveau boabe de grâu. Atât din ceea ce mai rămăsese. Unul dintre piloți
nu venise încă de la o nuntă. Putea fi înlocuit cu o pilotă, dar nu se găseau
pene de struț. Mireasa pierise în
valurile oceanului, în prima cursă. Toată lumea s-a lăsat în genunchi, se
auzeau scârțâitul articulațiilor
sticloase. În depărtare flăcările cuprindeau orașul. E doar repetiția generală,
anunță dispecerul.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu