de ce te superi?

De ce te superi, Am vrut să-ți spun o glumă la ureche, spuse motanul negru unei pisici aurii, discuția avea loc pe acoperișul blocului meu, era de față și un cotoi castrat zis și Mafiotul, în acest timp în lume mor și se nasc milioane de oameni, unii se iubesc, „Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt și noaptea candelă s-aprinzi iubirii pe pământ, vorba Poetului. Iar eu cer scuze cititorului. O zi bună. Prin visul meu trece o lebădă neagră, Printre lebede este cea mai vizibilă, Ea poartă amintirile mele, Loviți-o cu pietre, ea nu se va feri, Aveam cândva un bordei din ramuri de alun, Cineva l-a profanat, au trântit un bloc peste el, Blocul greu al indiferenței, cineva a râs roz-bombon, Trece cavalerul cu pieptul rece, platoșă, Sub platoșă – nimic, un mic cavou, În zadar s-a irosit laptele matern pentru unii eroi, Ca și lacrimile, buzunarele memoriei s-au golit, Dumnezeu știe pentru ce mau scriu versuri, O, El știe, dar nu-mi spune acum, scriu așa cum inima Bate în neștire și necunoaștere până la istovire, Nu sunt bani, zice unul, nu este aer, zice altul, Nici pomi, nici căpușe, doar fumuri și aburi, Poetul are nevoie de o dietă, de o trietă, de o poetă, Independența și virginitatea se pierd cu ușurința trecerii pe roșu, nu te enerva, cată unanimitatea de aur, renunță treptat la organe, unuia dă-i ochii, altuia inima, rinichii, creierul, toate sunt bune, vei fi mai fericit în trupurile celor ce caută salvarea. BORIS MARIAN