Ciudata casă

În casa aceea se intra în mâini. În locul becurilor, ardeau chibrituri speciale. Mirosea a sulf ca în iad. Toți zâmbeau , dar nimeni nu intra. O poartă mare , de fier străjuia curtea. Trebuia sărit gardul, unii și-au fracturat femurul. Și totuși acolo locuia o familie. Se sărutau, se băteau, vecinii nu interveneau. Nici poliția. Se spune că șeful clanului era un fost pirat. În loc de mâini și picioare avea cioturi prelungite cu colți de mamut. Au fost mai multe șantiere deschise în apropiere. Nimeni nu s-a  atins de casa aceea. De altfel cine se  aventura să intre, era mistuit de orhidee uriașe, carnivore. Tatăl, mama, trei fiice și  un frățior mai mic creșteau încet , an de an, unii în lățime, alții în înălțime.  Am trecut și eu de curând pe acolo. O tragedie cumplită distrusese acel cămin pașnic. În iarna trecută, o haită de lupi a năvălit înăuntru și i-au mâncat cam pe toți. Au rămas cioturile piratului și colții de mamut.  Se mai spune că una din fete fugise cu un lup.