De ce vorbesc ruinele?

Vorbesc, dar nu le înțelegem.

Nu știm niciodată ce avem, degeaba numărăm mărunțișul din buzunare.

 Moartea nu e o revanșă, ci o răsplată.

 Iubim animalele pentru că ne ascultă, oamenii nu ne ascultă.

 În fiecare trăiește un corăbier.

 Arta trăiește mai mult prin formă.

 Dacă ești fluture, fii foarte atent.

 Curajul se naște din imaginație, nu din orbire.

 Frumusețea nu îmbătrânește niciodată.

 În fața oricărei ape devin nostalgic.

 Prin exagerare, orice banalitate devine interesantă.

 În forul nostru interior nu avem limite morale.

Te poți îneca în propria imagine.

 Noi vrem să fim sănătoși, dar lumea este bolnavă.

Și rațiunea te poate îmbolnăvi.

 Moralitatea și perversiunea merg mână în mână.

Nici un om și nici omenirea nu se schimbă numai prin cuvântări.

Fiecare scriitor crede că mai scrie pentru cineva, altfel nu ar mai scrie nimic.

De ce te iubesc? Dacă aș ști , nu te-aș mai iubi.