Căutarea
propriului corp
„O aventură
acest corp, îl cauți,
Nu știi unde
este,
Sunt doar un
suflet cu ferestre,
Care nu vine
la raport.”
*****************************
Năucitoare-storia
Romei,
O nucă
risipind arome,
Vă amintiți,
Cinna vicleanul?
O cină costă
cât tot anul.
Draga pescarului
așteaptă
Să o
dragheze unul, Naphta,
Avea în ea
suflet fierbinte,
Îndrăgostită
de Melinte.
Părinții ei,
oameni cu stare,
Se-mpotriveau
la-nsurătoare,
Asta vă
spune Bjornstjerne Bjornson,
Prieten fiind
cu Churchill Winston.
Prudhomme a fost și el un om,
Cu goluri,
calități, vezi bine,
El aprecia
ierburi, verbine
și nu vorbea
în somn.
Rănit de un
cristal verzui,
s-a adresa
chiar nu știu cui,
că s-a
trezit cu un cucui,
lovit de-un
băutor de rom.
Astfel rămase el umflat
Doar într-o
parte, fără scuze,
Bău și el cu
niște muze,
Dar Nobelul
l-a luat.
Adesea
versurile nasc
și îngeri,
monștri, o-ntâmplare
face din
ultima scrisoare
un drum
către Damasc.
Lumea e largă,
cer senin,
De-ar fi să
știm ce greu ne-apasă
O amintire
de mătasă
Pe care n-o
ghicim.
Prudhomme a
fost și el un om
și nu vorbea
deloc în somn.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu