Între linii

 

Majoritatea viselor mele-coșmaruri se petrec între linii, între vagoane, trenuri pornite spre direcții necunoscute. Tocmai vizitasem o uzină pe Valea Prahovei, urcasem în tren și am descoperit că trenul avea o altă direcție, spre Olănești. Am coborât la prima stație, un cheferist mi-a sugerat să scriu la ziarul local, pentru informații. De ce? Era mai simplu să merg la șeful stației. Dar acolo era bairam mare, se prăjea slănină, am ieșit și am prins un alt tren care trecea pe lângă București. Incredibil, un tren de două vagoane să ocolească marele oraș. O colegă  de serviciu, nu știu de unde apărută, mi-a sugerat să dorm la ea.  Am deschis Evanghelia lui Matei, unde scria că  Avraam l-a născut pe Isaac, , au urmat Iacov, Iuda, Fares, Zara, etc. Maria era însărcinată de la Duhul Sfânt.  Acele ceasului căzuseră pe jos. Le-am strâns cu degete tremurânde.  Ceasul ticăia înainte, lupi transparenți treceau printre copaci urmărind   mersul meu prin pădure. Pierdusem orice tren și orice speranță. Iosif era neprihănit, Emanuel înseamnă Dumnezeu este cu noi. Unde s-au dus magii? De ce au murit pruncii, Iroade? Nu ispiti de Domnul. Pescari de suflete omenești să fiți. Cel blând va moșteni pământul. Voi sunteți inima luminii.   De ce trenurile circulă noaptea? Rugăciunea nu este în cuvinte.  Celui ce-ți cere dă-i. Ucide vrăjmășia prin iubire. Iubește pe cel ce nu te iubește. Dacă toți vor întinde obrazul  stâng, cine va mai da palma  pe obrazul drept?  Scrie la ziarul local. Cu uniformele sale colorate și  și decorațiile militare false, generalul Pinochet întruchipa despotul tipic latino-american.  Pol Pot a crescut într-o familie bogată, sora lui era una din favoritele regelui. Femeile din harem l-au învățat jocuri perverse. Întrebat dacă regretă ce făcuse, Idi Amin a spus –Nu, simt o nostalgie. A umplut de sânge canalele de scurgere din palatul prezidențial. Stalin avea una din mâini mai scurtă cu șapte centimetri decât cealaltă, iar degetele de la picioare erau lipite. Fusese seminarist, cunoștea Cartea Sfântă. Aproape toți dictatorii au fost  agresați de părinții lor sau părăsiți, inclusiv Ceaușescu, al cărui tată fugea la București după  mici furtișaguri și după prostituate. Iar eu căutam trenul cel bun care nu venea. M-am trezit, cerul era mohorât, o ceață  amenințătoare atârna peste case. Dar eram acasă. Era liniște, pisici leneșe se plimbau pe acoperiș. Iată, vine Îngerul sfânt să ne izbăvească, vremea este aproape.

BORIS MARIAN