Valeria

Au avut dreptate prostanii de H, G, alți hegeli de ocazie, șarpele veșniciei își mușcă propria coadă, scriu acest poem în acoladă, adică despre ziua de ieri, ce se topește, dar unde sunt jurămințile veșnice, veștede? Eu și tu trăim ferice, iubito, eu și tu avem varice, iubito, eu și tu într-un poem ce se naște, ca mieii de sacrificiu, înainte de Paște.
Imi amintesc de vremurile când nu aveam ce face, când timpul trecea greu şi eu doream să mă-ntâlnesc cu moartea. Eşti nebun, vor spune unii, am fost, acum nu mai sunt, acum fiecare oră are o valoare, regret şi orele de somn, visele mele sunt neliniştite, mă grăbesc să trăiesc. Cucoana cea neagră bate la uşă. Ea are ochi întunecaţi şi surâs de copil înspăimântat, doar râsul de iapă o trădează – moartea nu râde, nechează, ca în tabloul lui Picasso, Guernica, iar acum, acum, iubesc oricare chip frumos, valeria, o solistă extraordinară, din Rusia, umblă prin America, ştie că e frumoasă, este prinţesa vieţii. Ca iarba-n primă vară este iubirea mea, o paşte timpul, iarna o face fulg de nea şi mai rămâne-n urmă o lacrimă, apoi trec norii ca şi anii, nu vom mai fi nici noi, dar în adâncul firii trăieşte, lumânare ascunsă-ntr-o firidă, nestinsă de suflare, sub raza tremurândă citesc în mine, scriu, „De ce-nţelegem rostul iubirii prea târziu?”. Deci, azi, Valeria. Inspiraţie, sex-apeal, profil subţire, nas fin, ochi de femeie pierdută, care pare a se droga, deşi este mama a trei copii şi nu cred că se ocupă de droguri, se poate machia şi aranja în orice culoare, expresia ei se schimbă permanent, fără a pierde din candoarea unei adolescente, poate fi un model pentru milioane de fete, adică victoria subtilităţii asupra vulgarităţii, a fi suavă, ca o şampanie, are simţul ritmului modern, poate fi diabolică, numai ochii rămân nevinovaţi, este fatală pentru oricare iubitor al perfecţiunii umane, îi lipseşte un Leonardo, un Rafael, poate chiar un Grigorescu, este Fecioara care a renunţat la sfinţenie, lascivă şi totuşi mereu pură, pentru că puritatea nu înseamnă lipsa păcatului , ci victoria asupra lui.